Alergiplant

Desi sistemul dumneavoastra imunitar este invizibil, exista mai multe moduri de a descoperi daca are probleme sau nu.

Daca in acest moment va simtiti bine , inseamna ca este nemaipomenit , deoarece in acest moment milioane de invadatori microscopici abia asteapta sa va atace si imbolnavi, insa nu resusesc pentru ca sistemul imunitar le sta in cale. 

Daca nu va simtiti bine, daca din cand in cand mai aveti vre-o jena sau durere, ori va simtiti obosit, indispus si lipsit de energie, nu ingnorati aceste senzatii, pentru ca sistemul imunitar va este in pericol.

Raspundeti cu Da sau Nu la intrebarile din dreapta.

Daca descoperiti ca ati dat mai multe raspunsuri de DA decat NU, exista toate sansele ca sistemul dumneavoastra imunitar sa aiba nevoie de ajutor.

Daca ati raspuns mai mult cu NU inseamna ca sistemul dumneavoastra isi face datoria cum trebuie.

1.Parul: Si-a pierdut luciul?; E mat, gras sau rarit?

2.Capul: Suferiti de dureri recurente de cap sau accese de ameteala, apatie si abulie ? Va simtiti capul ingreunat si sensibil la durere ?

3.Ochii: Aveti senzatia ca v-au obosit ochii ? Sunt injectati sau va ustura? Au un luciu mat, sticlos, lipsit de sclipire ?

4.Urechile: Vi se pare ca auziti uneori un sunet ascutit ? Aveti mancarimi sau dureri de urechi ?

5.Nasul: Va curge nasul, va mananca sau e congestionat ? Stranutati ? V-a slabit simtul mirosului ?

6.Gura: Aveti o respiratie urat mirositoare? Simtiti un gust neplacut in gura? Aveti ulceratii sau umflaturi ale limbii? Suferiti de hemoragie a gingiilor sau ulcere bucale? Aveti dintii stricati sau gingivita? V-a slabit simtul gustului? Va sunt buzele crapate sau dureroase?Aveti adesea iritatii la colturile gurii?

7.Gatul: Aveti gatul teapan si va doare cand miscati capul?

8.Faringele: Aveti usturimi sau dureri faringiale? Uneori acuzati dificultati de deglutitie?

9.Traiectul digestiv: Suferiti de indigestii, gaze, diaree, balonare, constipatii sau dureri abdominale? Aveti greturi in anumite momente ale zilei?

10.Muschii: Va simtiti muschii slabiti si cu furnicaturi? Va raniti usor?

11.Articulatiile: Aveti articulatii rigide, dureroase?

12.Pielea. Aveti pete sau eruptii? Este pielea dumneavoastra uscata, mata sau umflata? Aveti probleme cu mirosul corporal?

13.Unghiile: Aveti pete albe, striatii, despicari sau o tenta vinetie pe unghii?

14.Nivelul de energie: Aveti nevoie de cafea sau de alte stimulente , cum ar fi ciocolata, sau zaharul, ca sa functionati normal? Nivelurile dumneavoastra energetice sunt intermitente, haotice sau inexistente? Va simtiti obosit intr-o parte prea mare a timpului? Cascati mult in timpul zilei? Va simtiti adesea apatic?

15.Somnul: Va e greu sa adormiti? Aveti un somn agitatsi interitent? Transpirati excesiv in timpul noptii?

16.Puterea cerebrala: Va e dificil sa va concentrati? Sunteti uituc?Aveti probleme de memorie?

17.Sentimentele: Va simtiti stresat, deprimat, trist, indispus, iritabil sau pur si simplu nu in apele dumneavoastra?

18.Foamea: Aveti stari de foame anormale sau pofta intensa pentru cate un anumit aliment? Sau, dimpotriva, va lipseste pofta de mancare?

19.Stilul de viata: Sunteti supraponderal?  Fumati? Aveti o munca sedentara? Faceti prea putina miscare? Petreceti putin timp in lumina naturala a zilei? Consumati multe alimente rafinate, procesate sau de convenienta? Aveti o dieta cu un continut ridicat de zahar?

20.Starea generala de sanatate: Raciti mai des decat de trei ori pe an? Va e greu sa treceti peste o infectie? Suferiti de infectii repetate? Aveti alergii? Sunteti predispusi la afte sau cistita? Suferiti de anemie? Vi se vindeca prea incet ranile? Simtiti frigul mai intens decat alte persoane? Ciclul menstrual e neregulat? Ati remarcat o scadere a energiei sexuale? Va simtiti ca si cum v-ati fi pierdut pofta de viata?

1. Alergia (greacă: αλλεργία, reacţie diferită) este o reacţie anormală, disproporţionată, exagerată şi excesivă a sistemului imunitar, faţă de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecţii normali. Specialitatea medicală care se ocupă cu studiul bolilor în care sunt implicate procese alergice se numeşte Alergologie şi Imunologie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Alergie)

2. ALERG’IE, alergii, s.f. (Med.) Mod special de a reacţiona al organismului sub acţiunea unor microbi sau a unor substanţe străine introduse pe căi variate (digestivă, respiratorie, injecţii etc.). – Din fr. allergie. Sursă : DEX’98 (1718) – ana_zecheru

3. ALERG’IE s. (MED.) anafilaxie, erupţie, exantem, (pop.) plescăiţă, plescaviţă, spuzeală, (reg.) spuzitură, (înv.) prozăritură. Sursă : Sinonime (171441) – siveco

4. alerg’ie s. f., art. alerg’ia, g.-d. art. alerg’iei; pl. alerg’ii, art. alerg’iile Sursă : DOR (221352) – siveco

5. Alergia este o stare de reactivitate modificata, cu dermatoza de sensibilitate la consumarea de alimente pe care organismul nu le suporta sau dupa atingerea anumitor substante la care e sensibil. De asemenea, se pot produce sensibilizari la temperaturi foarte inalte sau scazute, la vopsele de par sau coloranti de panze, la anumiti microbi, fibre de tesatura etc.

Atunci cand contactul cu o anumita substanta (alergen) provoaca o alergie cutanata, putem vorbi despre o dermatita alergica de contact. Aceasta afectiune inflamatorie netratata poate duce la complicatii severe.

Dermatita de contact poate fi localizata pe maini sau pe picioare, insa ea poate fi si generalizata , cand poate cuprinde intregul corp.

URTICARIA

Urticaria se manifesta prin aparitia unor placi rosii, in relief, pruriginoase, de marimi variabile care dispar pentru a aparea din nou in alte regiuni. Angioedemul, o afectiune similara, se caracterizeaza prin aparitia unor edeme mari, in vecinatatea ochilor si buzelor. Angioedemul ereditar este o afectiune grava, ereditara, care provoaca umflarea brusca a fetei, bratelor, picioarelor, mainilor, organelor genitale externe, tractului digestiv si cailor respiratorii.

Una din cinci persoane sufera de urticarie acuta sau angioedem in timpul vietii. Angioedemul ereditar, pe de alta parte, este mult mai rar.

In majoritatea cazurilor, urticaria si angioedemul sunt inofensive si nu lasa semne permanente, chiar si fara tratament. Acesta consta in administrarea de medicamente antihistaminice. Cazurile grave de angioedem pot provoca asfixierea bolnavului atunci cand edemul blocheaza caile respiratorii si duce la pierderea constientei

Urticaria, o alergie plurifactoriala

Umflaturi mici pe piele care produc leziuni de culoare roz, cu margini bine delimitate, varf plat si insotite de mancarimi intense, sunt semne ale unei afectiuni alergice ce atinge 15-20% din populatia generala: urticaria.

Urticaria reprezinta o afectiune plurifactoriala cu localizare dermica sau hipodermica, caracterizata printr-o eruptie diseminata sau generalizata alcatuita din papule, placi sau placarde eritemato-edematoase, trecatoare (evolutie < 24 ore) si pruriginoase.

Urticarile sunt foarte frecvente, cele postalimentare fiind cel mai des intalnite. Pot fi afectate pielea din orice regiune a corpului, scalpul, buzele, palmele si talpile.

Tipuri de urticarie

Urticaria acuta persista intre 12 si 24 de ore si cunoaste doua forme: alergica, ale carei cauze declansatoare pot fi intepaturile de insecte, alunele, nucile, crustaceele, medicamentele, si nealergica, declansata de medicamente sau alimente care contin amine vasoactive.

Urticaria cronica persista cel putin 6 saptamani, iar evolutia acestei forme este foarte periculoasa deoarece poate determina complicatii ce pot fi fatale.
 

Urticariile fizice si cele de contact sunt cele mai frecvente forme. Cele fizice sunt provocate de un factor fizic precum presiunea, caldura, frigul, soarele si se manifesta in zonele presate de pantofi, curea. In general trecatoare, consecintele bolii dispar spontan.

Urticariile de contact rezulta din contactul cu substantele vegetale, animale si/sau chimice, fiind caracterizate prin papula.

Caseta: Diagnosticul pozitiv de urticarie cronica se stabileste pe criterii evolutive (de la 6 saptamani la 6 luni). Medicul specialist efectueaza anamneza si examenul fizic, iar uneori se fac teste cutanate pentru alergie si desensibilizare.

Cauze

Tot ceea ce este alergen poate determina urticaria, insa cele mai frecvente cauze ale urticariei sunt urmatoarele:

medicamente – la unii copiit aproape toate medicamentele pot provoca urticarie;

consumul de oua, fructe, nuci, alune si moluste (alte alimente pot provoca uneori urticarie la copii, dar nu si la adulti);

infectii virale;cancer, leucemie;intepaturi de insecte;boli autoimune;disproteinemii;expunere la frig, caldura, solutii apoase sau lumina soarelui;

coloranti si conservanti alimentari;contactul cu animale, in special pisici.

 Factori de risc

teren alergic (antecedente personale de alergii);

un istoric familial de alergii;

stresul.

Atentie: urticariile sunt alergii extrem de periculoase, in cazul celor acute, de exemplu edemul Quincke, poate aparea edemul glotic care genereaza decesul.

Metode de tratament

Bolnavii de urticarie pot lua masuri si acasa inainte de a ajunge la medic: ei trebuie sa evite medicamentele (inclusiv aspirina, laxativele, vitaminele) eliberate fara prescriptie medicala, baile sau dusurile fierbinti, sa aplice comprese cu apa rece sau spalari locale pentru ameliorarea pruritului si sa evite lenjeria intima stramta – orice iritare a pielii poate duce la aparitia de noi episoade.

Tratamentul medicamentos al urticariei contine antihistaminice anti H1 nesedative (Aerius – potenta cea mai mare si nu are reactii adverse), efedrina, injectii cu epinefrina pentru simptome severe ca tratament general, iar ca tratament local se utilizeaza mixturile antifluiginoase. Exista situatii de urticarii acute grave, in terapia lor introducandu-se cortizon pe cale generala. In cazul urticariei cronice se aplica metode de desensibilizare (vaccinuri).

Masuri profilactice

Trebuie evitat (pe cat posibil) sa se introduca in alimentatia copilului lapte crud, albus de ou, soia, arahide, ciocolata, capsuni, piersici sau preparate care contin conservanti si coloranti. Daca s-a descoperit alimentul incriminat acesta trebuie evitat. Este bine de retinut ca nu cantitatea de alimente consumata conteaza in declansarea urticariei, aceasta putand sa apara la cantitati mici, atat ca atare, cat si in diferite preparate.

Exista situatii in care alergia la un aliment se mosteneste (de exemplu alergia la alune) si de aceea medicul trebuie avizat in legatura cu aceasta. Daca episoadele de urticarie se repeta, desi a fost indepartat din alimentatie presupusul aliment alergen, exista posibilitatea efectuarii testelor alergologice cutanate de catre medicul alergolog (prick test, RAST, test de provocare), in cabinetele specializate.

Sfaturi

Se recomanda o activitate fizica diminuata (trebuie evitata transpiratia) pana la cateva zile de la disparitia urticariei, moment in care apetitul alimentar reapare.

Daca alimentele sunt cauza urticariei, trebuie identificat agentul cauzal.

Trebuie evitate bauturile alcoolice si cafeaua sau alte bauturi ce contin cafeina.

Consumati alimente proaspete, fara conservanti

Alergiile medicamentoase sunt datorate unei reactii anormale a sistemului imunitar atunci cand organismul intra in contact cu un medicament.

De aceea trebuie avut in vedere ca orice medicament poate determina reactii alergice. Astfel un medicament administrat pentru tratarea unei anumite afectiuni, sau ameliorarea unor simptome, pot provoca noi simptome in alte locuri ale organismului.

Alergia medicamentoasa se poate manifesta sub urmatoarele forme:

Eruptii cutanate alergice

Mancarime

Urticarie

Umflarea fetei

Dificultati respiratorii

Tensiunea arteriala scazuta

Aritmie

UNELE MEDICAMENTE pot provoca la anunmite persoane anafilaxie (soc anafilactic),

Anafilaxia este o reactie alergica violenta in care tensiunea arteriala scade brusc iar caile respiratorii se blocheaza putand interveni decesul.

Totusi trebuie avut in vedere ca anumite manifestari ale organismului nu pot fi de natura alergica:

Greata, vomitaturi, diaree

Dureri musculare

Cefalee

Oboseala

Somnolenta sau insomnii

Hemoragii

Insuficienta renala sau hepatica

Stari de dezorientare

Alergiile alimentare reprezinta reactii exagerate ale sistemului imunitar, ca urmare a ingestiei unui aliment sau aditiv alimentar.

Alergia alimentara nu trebuie confundata cu intoleranta alimentara sau cu intoxicatia alimentara. Ele implica reactii ale sistemului imunitar. In acest caz, organismul reactioneaza la ingestia unui aliment (alergen), declansand o serie de mecanisme de aparare.

O alergie alimentara survine ca reactie la o proteina ce poate fi prezenta in arahide, lapte de vaca, peste, etc.

Nu exista alergie la un glucide sau lipide, desi poate exista intoleranta la lactoza (un tip de glucid prezent in mod normal in lapte).

In cazul unei alergii, chiar si cea mai mica cantitate de aliment poate provoca simptome.

Medicina alopata spune ca nu exista un tratament curativ pentru alergiile alimentare si ca singura solutie consta in evitarea consumului de alimente alergene. Totusi, odata desensibilizat organismul cu ajutorul ceaiurilor AlergiPlant, treptat treptat se poate consuma si acel aliment care a provocat reactia 

Simptomele alergiei pot fi usoare sau foarte grave si chiar potential fatale: dificultati in respiratie, pierderea constientei sau aritmie in cazul unui soc anafilactic.

Alergiile alimentare pot surveni la orice varsta, dar apar in general inainte de 4 ani. La aceasta varsta, sistemul digestiv si cel imunitar nu sunt inca maturizate, fiind mai susceptibile la alergii. Unele alergii se atenueaza sau dispar odata cu trecerea timpului.

Principalele alimente alergene

Cea mai mare parte a reactiilor alergice sunt provocate de anumite proteine din:

– oua

– arahide

– peste

– fructe de mare (crab, homar si creveti)

– nuci, migdale, nuci braziliene, alune, fistic

La copii, principalele alimente cu potential alergenic sunt:

– lapte de vaca Alergia la laptele de vaca survine cel mai frecvent la sugari, inaintea introducerii alimentelor solide.

– unele cereale: grau, orz, ovaz, secara

– soia

– seminte de susan

Semne si simptome

Semnele alergiei apar de obicei la cateva minute dupa ingerarea alimentului in cauza (in maxim doua ore).

Natura si intensitatea semnelor variaza de la o persoana la alta. Ele pot include unele din simptomele urmatoarele, singure sau in asociatie:

– simptome cutanate: prurit (mancarimi), eruptii, eritem (inrosire), tumefactia fetei, a buzelor

– simptome respiratorii: respiratie suieratoare (wheezing), dispnee, jena respiratorie

– simptome digestive: crampe abdominale, diaree, colici, greturi si varsaturi

– simptome cardiovasculare: paloare, hipotensiune arteriala, pierderea constientei

Reactiile alergice severe – soc anafilactic – au manifestari grave si adesea mortale:

– ingustarea cailor respiratorii, ce antreneaza dificultati in respiratie

– scaderea dramatica a presiunii sangvine

– vertij

– stop cardio-respirator

Alergia la praf se mai numeste si alergie la acarieni

Acarienii sunt organisme microscopice, inrudite cu paianjenii, care prolifereaza in conditii de caldura si umezeala. Acarienii se intalnesc in numeroase locuinte, mancand celulele moarte ale pielii si formand adevarate colonii in fibrele textile (asternuturi de pat, covoare, mobile, tesaturi) expuse prafului. Intre 100 000 si 10 milioane de acarieni se pot gasi doar in asternuturile de pat.

Acarienii morti precum si materialelor fecale ale acestora se amesteca cu praful si sunt usor aeropurtati. Daca nu sunteti alergic la reziduurile acarienilor, acestea nu sunt periculoase. In caz contrar, inhalarea acestora provoaca simptome ale alergiilor: respiratie zgomotoasa, stranut, iritatia ochilor, rinoree.

Tratarea alergiei la acarieni consta in evitarea acestora, ceea ce presupune luarea de masuri pentru a reduce numarul acarienilor din locuinta. Totodata, cura cu ceaiul AlergiPlant poate ajuta organismul sa previna si chiar sa inlature aceste manifestari

Medicul alergolog poate prescrie si unele medicamente sau injectii impotriva acestor alergii, in urma testelor de laborator

Reactia alergica este raspunsul organismului fata de o substanta straina perceputa drept periculoasa, numita alergen.

Zilnic intram in contact prin inspirare sau ingerare potentiali alergeni, fara sa ne dam seama, deoarece acestia sunt de obicei inofensivi. Dar daca sistemul imunitar identifica polenul,spre exemplu sau alte substante inofensive drept antigene periculoase, acesta poate declansa o reactie alergica.

Organismul devine alergic -sau sensibilizat – la o anumita substanta inainte ca primele simptome sa apara. Majoritatea alergiilor se produc in acest mod. Astfel, prima data cand inhaleaza polen, persoana nici macar nu stranuta.

Atunci cand alergenul patrunde in mucoasa nazala, unele celule ale sistemului imunitar numite celule macrofage isi fac incet aparitita. Celulele macrofage neutralizeaza particulele de alergen, iar apoi se asociaza cu unele globule albe (limfocite) care apara organismul de toxine. In acelasi timp, alte globule albe produc o proteina numita imunoglobulina E (Ig E), care, in acest caz, este programata sa reactioneze impotriva polenului.

Anticorpii de tip E sensibilizati fata de un anumit alergen se asociaza apoi cu celulele mastocite din membranele mucoase ale ochilor, nasului si gatului. Mastocitele exista si in tractul digestiv si piele. Aceste celule sunt magazii de depozitare ale substantelor chimice care provoaca simptomele alergiei, printre care histamina, responsabila pentru producerea mancarimii si pentru aparitia edemelor.

Toate acestea se intampla la primul contact cu alergenul. Dupa ce este sensibilizata, persoana va prezenta simptomele alergiei de fiecare data cand este expusa la substanta in cauza, care poate sa patrunda in organism pe cale respiratorie, digestiva, sau cutanata.

La urmatorul contact cu polenul, imunoglobulina E se fixeaza pe alergen in partea superioara a tractului respirator. Fiecare particula de alergen este cuprinsa intre doua proteine de IgE, formand astfel punti antigenice. Rezultatul formarii acestor punti este activarea mastocitelor, care elibereaza histamina si alte substante chimice.

Numerosi alergeni care patrund in organism pe cale respiratorie sau digestiva pot afecta mastocitele din tractul respirator inferior, provocand astm. Alti alergeni (nichel si latex) determina sintetizarea de histamina de catre mastocitele aflate in piele, avand drept rezultat eruptii cutanate sau dermatita.

Urticaria reprezinta o afectiune plurifactoriala cu localizare dermica sau hipodermica, caracterizata printr-o eruptie diseminata sau generalizata alcatuita din papule, placi sau placarde eritemato-edematoase, trecatoare (evolutie < 24 ore) si pruriginoase si se prezinta sub forma unor umflaturi mici pe piele care produc leziuni de culoare roz, cu margini bine delimitate, varf plat si insotite de mancarimi intense

Urticarile sunt foarte frecvente si in general cele postalimentare sunt cel mai des intalnite. Pot fi afectate pielea din orice regiune a corpului, scalpul, buzele, palmele si talpile.

Tipuri de urticarie

Urticaria acuta persista intre 12 si 24 de ore si cunoaste doua forme: alergica, ale carei cauze declansatoare pot fi intepaturile de insecte, alunele, nucile, crustaceele, medicamentele.

nealergica, declansata de medicamente sau alimente care contin amine vasoactive.

Urticaria cronica persista cel putin 6 saptamani, iar evolutia acestei forme este foarte periculoasa deoarece poate determina complicatii ce pot fi fatale.

Urticariile fizice si cele de contact sunt cele mai frecvente forme. Cele fizice sunt provocate de un factor fizic precum presiunea, caldura, frigul, soarele si se manifesta in zonele presate de pantofi, curea. In general trecatoare, consecintele bolii dispar spontan.

Urticariile de contact rezulta din contactul cu substantele vegetale, animale si/sau chimice

Cauze

Toti alergenii poate determina urticaria, insa cele mai frecvente cauze ale urticariei sunt urmatoarele:

medicamente – la unii copiit aproape toate medicamentele pot provoca urticarie;

consumul de oua, fructe, nuci, alune si moluste (alte alimente pot provoca uneori urticarie la copii, dar nu si la adulti);

infectii virale;

cancer, leucemie;

intepaturi de insecte;

boli autoimune;

disproteinemii;

expunere la frig, caldura, sau lumina soarelui;

coloranti si conservanti alimentari;

contactul cu animale, in special pisici.

Factori de risc

teren alergic (antecedente personale de alergii);

un istoric familial de alergii;

stresul.

Atentie: urticariile sunt alergii extrem de periculoase, in cazul celor acute, de exemplu edemul Quincke, poate aparea edemul glotic care genereaza decesul.

Metode de tratament

Bolnavii de urticarie pot lua masuri si acasa inainte de a ajunge la medic: ei trebuie sa evite medicamentele (inclusiv aspirina, laxativele, vitaminele) eliberate fara prescriptie medicala, baile sau dusurile fierbinti, sa aplice comprese cu apa rece sau spalari locale pentru ameliorarea pruritului si sa evite lenjeria intima stramta – orice iritare a pielii poate duce la aparitia de noi episoade.

Tratamentul medicamentos al urticariei contine antihistaminice anti H1 nesedative (Aerius – potenta cea mai mare si nu are reactii adverse), efedrina, injectii cu epinefrina pentru simptome severe ca tratament general, iar ca tratament local se utilizeaza mixturile antifluiginoase. Exista situatii de urticarii acute grave, in terapia lor introducandu-se cortizon pe cale generala. In cazul urticariei cronice se aplica metode de desensibilizare (vaccinuri).

Ceaiul AlergiPlant eventual IMUNIPLANT

Teste alergologice
Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilor alergice.

Metode de prevenire a alergiilor

Alergiile oculo-nazale si astmul bronsic

In cazul persoanelor care sufera de febra fanului sau alergii sezoniere, se recomanda limitarea cat mai mult posibil expunerea la alergenii din afara locuintei. astfel se recomanda:

– pastrarea ferestrelor inchise si folosirea un aparat de aer conditionat pentru improspatarea aerului din interiorul camerei

– evitarea iesirii din casa in orele diminetii, cand polenul din aer este in concentratia cea mai mare

– schimbarea si spalarea hainelor dupa petrecerea unui timp indelungat afara

– un dus seara inainte de culcare, cu spalarea completa a parului

– Trebuie acordata atentie deosebita in perioada cand apare polenul. eventual administrarea ceiului AlergiPlant inainte ca simptomele sa apara

Alergiile la mucegai

Mucegaiurile pot fi un factor declansator atat in interiorul cat si in exteriorul locuintei. Alergia la mucegai poate aparea primavara. Mucegaiul creste in interiorul locuintelor, in covoare, in colturi intunecoase, in locurile cu igrasie si in pivnita, subsoluri, precum si in garaje, mai ales in lunile de iarna.

Alergiile la Acarieni

Pentru a evita astfel de alergii se recomanda:

– imbracarea pernelor, saltelelor si cutiilor in care este pastrata lenjeria de pat cu materiale rezistente la alergeni

– spalarea cearceafurilor cel putin o data pe saptamana cu apa fierbinte, nu apa calduta sau rece

– spalarea frecventa a paturilor, carpetelor

– evitarea intrarii animalelor in dormitor, decat daca ele pot fi spalate frecvent

– folosirea unui deumidificator de camera, astfel incat umiditatea sa fie mentinuta sub 50%, fiind o modalitate de a reduce alergiile la acarienii din praf si la mucegai

– un membru al familiei care nu prezinta alergii ar trebui sa aspire frecvent tapiteria mobilei, saltelele, perdelele si carpetele astfel incat sa elimine acarienii si firele de par ale animalelor din casa; este indicat sa se foloseasca un aspirator de praf cu un filtru cat mai bun

– curatirea frecventa a suprafetelor dure, inclusiv ramele din jurul tablourilor, ale oglinzilor si ale ferestrelor

– mancarea nu trebuie lasata afara din frigider peste noapte si trebuie pastrata in recipiente bine inchise pentru a nu atrage gandacii de bucatarie

– aruncati gunoiului in fiecare seara

– repararea tevilor care sunt sparte, deoarece apa statuta poate atrage gandacii de bucatarie

– in unele cazuri, este indicat administrarea medicamentelor pentru prevenirea crizelor de astm bronsic (precum un inhalator cu corticosteroizi sau un inhalator cu cromolin) inainte de a veni in contact cu factorii declansatori ai alergiei dumneavoastra.

Eczema si dermatita atopica:

– evitarea deshidratarii excesive a pielii, cum ar fi modificari bruste sau radicale ale temperaturii sau exercitii fizice ce provoaca transpiratie

– purtarea de haine usoare, moi, fabricate din materiale naturale ce nu irita pielea

– evitarea folosirii de apa fierbinte sau sapunuri aspre in igiena corporala; se recomanda sapunuri lichide sau mai cremoase

– dupa igiena corporala se recomanda uscarea mai degraba prin tamponare decat prin frecare, urmata de aplicarea unei creme hidratante cat timp pielea mai este inca putin umeda; in cazul spalarii frecvente pe maini sau contactului frecvent cu apa din cauza profesiei, folosirea unei creme hidratante dupa fiecare expunere este foarte importanta

– folosirea unui umidificator in timpul iernii care sa impiedice uscarea pielii

– dermatita de contact afecteaza mai degraba pielea umeda, fata de cea uscata; deoarece se pot dezvolta basicute care se pot sparge, zona respectiva trebuie mentinuta curata si uscata pentru a preveni infectiile

– izolarea si spalarea tuturor hainelor purtate sau echipamentelor folosite la gradinarit

– dupa expunerea la un alergen cunoscut in timpul gradinaritului, se recomanda spalarea energica a tegumentului din zona respectiva cu alcool, apoi cu apa; acesta este un mod eficient de a curata pielea de factorii declansatori ai alergiei care au fost in acele plante.

Alergiile alimentare

Daca parintii au facut vreodata o alergie alimentara, atunci copiii lor au un risc foarte crescut sa dezvolte o astfel de alergie.

Sfaturile pentru prevenirea aparitiei unei alergii alimentare la copii includ:

– alaptarea copilului la san pana la varsta de cel putin un an

– eliminarea alimentelor precum laptele, alunele, sau oualele din dieta mamei in perioada alaptarii nu s-a dovedit a reduce semnificativ riscul de alergie la copil, desi unii experti recomanda sa faceti acest lucru; daca alaptarea la san nu este posibila, trebuie consultat medicul pediatru in alegerea celei mai bune formule de lapte

– introducerea in dieta copilului a alimentelor solide dupa ce a implinit varsta de cel putin 6 luni

– cand sunt introduse noi alimente in dieta copilului, se incepe cu portii mici si numai din cate un singur aliment nou; atentie la reactiile care ar putea aparea (cum ar fi gaze intestinale, varsaturi, diaree, agitatie sau eruptie) timp de cateva zile, inainte de introducerea urmatorului aliment nou

– evitarea laptelui de vaca inainte de varsta de 1 an

– evitarea oualor inainte de a implini cel putin 18 luni

– evitarea alunelor, untului de alune, nucilor sau fructelor de mare (de exemplu scoici, raci, crabi) mai devreme de 3 ani.

Alergiile medicamentoase

In cazul antecedentelor de efecte secundare sau de reactii alergice la vreun medicament, trebuie neaparat discutat acest lucru cu doctorul care a prescris acel tratament. Ulterior, se recomanda informarea tuturor medicilor consultati in legatura cu aceasta alergie. Marea majoritate a medicilor intreaba acest lucru de fiecare data cand prescriu o reteta, pentru mai multa siguranta. Unele persoane cu alergii la mai multe antibiotice au la ei o lista cu antibioticele pe care le pot lua fara probleme.

Se recomanda purtarea unei bratari sau unui colier Medic-Alert. Oricine va va gasi in stare de inconstienta sau incapabil de a vorbi va sti imediat despre alergia dumneavoastra. Acest lucru este important indeosebi daca ati avut vreodata anafilaxie cauzata de un medicament. Cel putin, asigurati-va ca sotul/sotia dumneavoastra sau membrii familiei stiu despre aceasta alergie.

Alergia la veninul de insecte

Cand sunteti in afara casei, fiti atenti cand beti altceva in afara de o cutie cu suc sau cand beti dintr-un recipient care nu a fost bine inchis. Puteti bea in schimb dintr-o cana, astfel incat sa fiti sigur ca nu a cazut acolo o albina sau o viespe.

Daca ati fost intepat sau muscat, aplicati masuri preventive. Prima reactie la o intepatura de albina sau la veninul unei insecte este de obicei o umflatura semnificativa in jurul intepaturii sau a muscaturii. Daca veti lua imediat un antihistaminic, veti minimaliza aceasta reactie. Nu asteptati pana cand eruptia devine mai mare, deoarece este mai greu sa o diminuati dupa ce ea s-a accentuat decat sa impiedicati aceasta accentuare.