O noua abordare clinica si terapeutica in Psoriazis.
Psoriazisul este cunoscut până în prezent ca o boală cronică a pielii, necontagioasă, destul de răspândită la ambele sexe (cuprinde circa 3% din populaţie), evoluând cu leziuni specifice ce afectează diferite zone topografice ale corpului, cu predilecţie pielea de pe coate, genunchi, scalp, dar şi palmele, tălpile, sau orice altă regiune a corpului.
Cauza psoriazisului rămâne obscură, iar mecanismul de producere al bolii nu este pe deplin elucidat. Cu toate acestea, din cele mai vechi timpuri, s-a observat că boala apare frecvent în urma unui stres psihic major, are o evoluţie ciclică, cu perioade de acutizare şi de remisiune mai lungi sau mai scurte. S-a constatat de asemenea efectul favorabil al radiaţiei solare asupra leziunilor cutanate, cât şi cel nefavorabil al stresului psihic sau chiar alimentar.
S-au scris tomuri întregi despre Psoriazis şi nu este aici locul de a face o prezentare amplă şi academică a bolii. Doresc însă să punctez anumite aspecte legate de boală şi de terapia acesteia, care mi se par esenţiale :
Este greşit să privim Psoriazisul ca o boală de organ, respectiv ca o boală de piele ; fără a intra în detalii, există motive temeinice pentru a afirma că Psoriazisul este o boală de sistem, o neuro-dermită cronică, ce afectează în acelaşi timp şi sistemul imun al organismului.
Pornind de la considerentele de mai sus, terapia în Psoriazis nu trebuie să vizeze doar organul-ţintă, pielea, ci întregul organism, care este afectat, chiar dacă nu în mod vizibil. De aceea terapia locală, singură, este ineficientă. De asemenea ineficientă este şi terapia pe cale generală, care tratează exclusiv, ca organ-ţintă, pielea. Chiar şi terapiile ultramoderne şi exorbitant de costisitoare, ca de pildă cele cu anticorpi monoclonali, nu şi-au dovedit eficienţa clinică aşteptată.
Nu trebuie să uităm nici o clipă faptul că, în realitate, nu există boli, ci doar bolnavi şi nu trebuie să ne îmbătăm cu procentele din statistici, conform cărora, dacă un anume tratament dă rezultate pozitive în 90%, sau chiar 99% din cazuri, leacul a şi fost găsit. Medicul are întotdeauna în faţă un bolnav despre care nu ştie dinainte din care categorie face parte, din cei 99% ce se vindecă, ori din cei 1% ce nu se vindecă. Bolnavul este un întreg, iar orice exprimare procentuală cu privire la vindecarea sa este fundamental greşită. Ce-ar însemna, de pildă, să spunem despre un bolnav de cancer, că s-a vindecat în proporţie de 90%, dar 10% este în continuare bolnav; mai este acesta bolnav de cancer, sau nu? Este evident ridicolă o asemenea abordare.
Există la ora actuală un tratament care vindecă Psoriazisul în proporţie de 100%? Se pare că deja există, chiar dacă la prima vedere pare greu de crezut. Se numeşte DENIPLANT (marcă înregistrată) şi constă dintr-o mixtură de pulberi de plante care se folosesc în cură internă sub formă de decoct. Acesta se consumă zilnic, timp de mai multe luni, iar rezultatele sunt spectaculoase în timp: boala se vindecă, fără regim alimentar şi fără unguente cu corticoizi. Nu este nici glumă şi nici publicitate.
Am folosit mai sus expresia „se pare” din raţiuni deontologice, întrucât descoperitorul acestei terapii a raportat câteva aparente eşecuri la unii bolnavi în vârstă şi cu suferinţă veche, însă a formulat şi anumite dubii cu privire la modul în care s-a administrat tratamentul în respectivele cazuri. Fiind vorba despre un tratament de lungă durată, cu administrare orală în mai multe prize pe zi, este posibil ca, din diferite motive, bolnavul să nu respecte posologia prescrisă. Nu în ultimul rând, unul dintre motivele pentru care bolnavul îşi poate pierde motivaţia de a respecta modul şi durata de administrare a tratamentului, este faptul că vindecarea se produce lent, după luni şi chiar ani de tratament. Este vorba aici despre vindecare bolii însăşi, nu doar a leziunilor cutanate, întrucât am afirmat mai devreme că avem de a face cu o boală de sistem, a întregului organism, şi nu doar cu o boală de organ. Nu trebuie confundată boala cu afectarea organului-ţintă! Ceea ce vedem pe piele este doar vârful aisbergului.
Nu trebuie să avem prejudecăţi cu privire la tipul de tratament, după cum nu trebuie nici să abdicăm de la principiile medicinii, unul dintre acestea fiind introdus încă din antichitate, de însuşi Hipocrate, care afirmă „primum non nocere”, adică în primul rând să nu faci rău, să nu strici. Este foarte important ca tratamentul să nu dăuneze organismului, să nu genereze reacţii adverse, iar terapiile naturiste, între care se înscrie şi cea cu DENIPLANT, îndeplinesc acest deziderat fundamental. Un tratament benefic şi eficient este cel care produce vindecarea bolii fără a genera o altă boală ori suferinţă în loc. Dacă ne referim la terapia clasică şi chiar la cea ultramodernă în Psoriazis, mi-e şi frică să contabilizez statistica reacţiilor adverse produse de acestea. Este un motiv în plus pentru care consider că DENIPLANT constituie opţiunea terapeutică de primă mână în Psoriazis.
Pe lângă terapia administrată din exterior, un rol de o importanţă covârşitoare în vindecarea bolii o are însuşi organismul aflat în suferinţă, cel care prin răspunsul său adecvat, în sinergie cu terapia aplicată din afară, combate şi vindecă boala. În acest sens, reputatul om de ştiinţă, acad. prof. dr. Radu Cârmaciu a avansat ipoteza existenţei în fiecare organism a unui medic intrinsec. Acesta ar reprezenta o structură funcţională specializată a organismului, fiind constituit în principal de sistemul imun. Medicul intrinsec este cel care constată abaterile de la normalitate şi intervine în combaterea acestora, pentru a readuce organismul la starea iniţială de funcţionare. Fără intervenţia medicului intrinsec, orice terapie administrată din exterior este ineficientă. De aceea este extrem de important ca acest medic propriu al fiecăruia dintre noi să fie el însuşi sănătos. Personal consider că DENIPLANT intervine tocmai la aceste nivele, de menţinere în bună stare de sănătate a medicului nostru intrinsec.